Logopedie Bucuresti, terapie logopedica, defectologie si logopedie prin cabinetul Alexia

Cabinet logopedic Alexia > Articole utile > Copil rasfatat sau conexiune gresita copil-parinte?

Copil rasfatat sau conexiune gresita copil-parinte?

Nu copii trebuie sa si stapaneasca emotiile si nervii ci exemplul parintelui trebuie sa fie unul care sa i invete acest lucru.

Aceasta este prima regulă pentru ca şi cei mici să înveţe, prin puterea exemplului, cum să se descurce cu propriile emoţii.

Părinţii trebuie să-şi înăbuşe impulsul de a pedepsi şi să nu-i arate mereu copilului că este furios, reacţionând agresiv, aceasta fiind o atitudine care nu face decât să se întoarcă împotriva celui care o foloseşte.LOGO LOGOPEDIE

Copiii nu-şi pot stăpâni reacţiile atunci când sunt conduşi de adrenalină, aşa că părinţii trebuie sa stapaneasca situatia si sa nu tina morală atunci când copilul este recalcitrant.

Aşteptaţi să se calmeze şi abia apoi încercaţi să-i explicaţi că v-aţi simţit jignit şi rănit de felul în care s-a comportat cu dumneavoastră (dacă a minţit, a vorbit urât ,a aruncat cu obiecte ba chiar a incercat sa fie violent)

Respectarea regulilor sunt cheia educaţiei, metodă care trebuie urmată fără abatere din primii ani de viaţă, de la felul în care învaţă să se spele pe maini dupa ce au venit de afara, să aibă grijă de lucruri să-şi facă temele etc.

Consecventa este importantă mai ales în ceea ce priveşte respectarea şi adoptarea unor comportamente elementare, dar este şi baza pe care se clădesc aspecte mult mai importante.

Din nou, răbdarea este esenţială în ceea ce-l priveşte pe adult.

Copilul nu va înţelege mai bine că trebuie să se spele pe maini de fiecare data, dacă se va ţipa la el.

Important este ca aceste obişnuinţe să fie dezvoltate în timp, într-un mod care să-l atragă pe copil, chiar dacă presupune ca părintele să găsească o metodă prin care să transforme totul într-o joacă, indiferent dacă este vorba despre spălat pe maini sau despre făcut ordine în cameră.

Legătură pozitiva cu copilul este cea mai importanta înainte de a încerca să se corecteze o problemă.

Un copil are tendinţa să fie mult mai neascultător atunci când se simte vinovat faţă de părinte şi când simte că a dezamăgit.

De aceea, părintele trebuie să-i arate copilului că îi pasă de ceea ce simte şi că face eforturi să-l înţeleagă.

O abordare de tipul” nu ti fie teama sa recunoasti adevarul”, îi va arăta copilului că nu trebuie să se sperie de felul în care veţi reacţiona, ci că va găsi în dumneavoastră o persoană la care poate apela şi unde va găsi înţelegere.

Când îi vorbiţi copilului este importat să vă aşezaţi şi să discutaţi de la acelaşi nivel, să vă uitaţi în ochii lui, nu să-l ordonati, fără ca măcar să-i aruncaţi o privire.

Când copilul plânge, ţipă sau nu vrea să vorbească este indicat ca părintele să-i explice că trebuie să exprime în cuvinte ce-l deranjează.

Limitele se impun prin oferirea constantă de explicaţii. Copilul trebuie să înţeleagă de ce nu trebuie să facă un anumit lucru.

Nu este suficient să i se spună nu face aia, nu ai voie, nu pune mâna etc.

Fiecare interdicţie trebuie să fie urmată de o explicaţie. „Nu ai voie să pleci de langa mine pentru că …..etc.

Cu cât înţeleg mai bine de ce li se impun anumite limite, cu atât vor fi mai dispuşi să le accepte.

Fiecare moment de obrăznicie este o expresie a unei necesităţi legitime a copilului.

Copilul are un motiv pentru care se poartă aşa, chiar dacă părintele consideră că motivul este greşit.

Se comportă îngrozitor? Înseamnă că se simte îngrozitor.

Poate că nu se odihneşte suficient, poate că simte nevoia să petreacă mai mult timp cu părinţii, poate că a strâns o mulţime de emoţii negative pe care simte nevoia să le elibereze prin plâns.

Dacă descoperiţi motivul, atunci nu veţi mai considera că este vorba de răsfăţ sau obrăznicie.

Părinţii ar trebui să găsească modalitatea prin care se le spună copiilor mai des „DA“, pentru că aproape întotdeauna apare cuvântul „NU“ în relaţia copil-părinte. „Da, este timpul să te speli pe maini pentru ca nu poti manca cu mainile murdare…

Sa existe un timp, zilnic, în care orice parinte sa lase la o parte orice altă activitate (telefon mobil, televizor, laptop) şi timp de măcar o ora  încercaţi să vă dedicaţi total copilului dumneavoastră şi să-l întrebaţi ce şi-ar dori să faceţi împreună.

Lăsaţi-l pe el să ia conducerea şi nu vă sfiiţi să-i faceţi pe plac şi să vă purtaţi copilareste, de dragul lui.

Copiii obişnuiţi să petreacă în fiecare zi timp de calitate cu părintele, reuşesc să-şi exprime mai bine emoţiile.

Părinţii nu  trebuie să considere ca fac greşeli faţă de copiii lor şi să înveţe din ele.

Un părinte care se simte vinovat nu poate fi un părinte relaxat în relaţia cu copilul lui.

Nu există “prea târziu” când un părinte vrea să repare greşelile pe care realizează că le face.

Când părinţii au impresia că parcă nimic din ceea ce fac nu funcţionează, atunci este momentul perfect să le arate copiilor cât de mult îi iubesc.

Iubirea necondiţionată pe care părintele o arată copilului precede orice altă regulă de creştere şi educare a copiilor.

Parintii care sunt pregatiti sa accepte atitudinea ostila a copilului lor si actioneaza cu tact in orice situatie si in orice loc reusesc sa stabileasca conexiunea corecta cu acesta,iar relatia lor (inclusive atitudinea copilului) va fi una excelenta.

Programare online Cabinet logopedic Alexia

Lasa un comentariu